Doar două minute i-au trebuit lui Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru Președinția României, să devină viral cu gafa din emisiunea lui Cătălin Măruță. Doar două minute dintr-un total de aproape 38 petrecute în studio. Vizibil neinspirat și rigid în abordare, fix la o emisiune de entertainment, domnul Ciucă a irosit o șansă importantă în care să bifeze puncte la câteva capitole de marketing politic. Iar gafa, în sine, nu reprezintă cea mai mare problemă din prestația domnului Ciucă din acea după-amiază din studioul PRO TV.
Când vine vorba de prezența la TV, pe politicienii îi întâlnești cel mai des la dezbaterile de la televiziunile de știri sau în interviuri tete-a-tete. În acest mediu, politicienii, chiar și cei mai puțin experimentați dintre ei, se simt în zona de confort. De regulă, în astfel de formate, atmosfera este sobră, temele abordate sunt cele de zi cu zi, iar privitorul știe la ce să se aștepte. Nici politicianul nu iese dintr-o linie profesională, nici privitorul nu ajunge să vadă mai mult decât chestiunile obișnuite precum bătăliile politice, proiectele de viitor sau viața de zi cu zi în administrație.
Politicienii români sunt rareori invitați la emisiunile de divertisment. Motivul pare evident: aceste emisiuni (și posturile TV care le găzduiesc) nu vor să se complice cu tot felul de acuzații de partizanat politic, preferând o abordare pur comercială, care să vândă și fără să lezeze publicul pe teme sensibile, cum ar fi cele politice. De altfel, există o separație clară nescrisă în mintea privitorilor: „Dacă vreau să aflu cele mai noi bârfe din show biz sau să mă amuz, mă uit la Pro, la Antena, Kanal D, Prima etc. Dacă vreau politică și scandaluri ideologice, dau pe Realitatea, România TV sau Antena3”.
Dar lucrurile se schimbă când vin campaniile electorale. Atenția față de combatanții politici crește pe măsură ce ne apropiem de ziua votului. Deodată ei devin interesanți pentru toată lumea nu doar pentru cei care se uită la canalalel de știri. Publicul atras de televiziunile știri ar dori să-l vadă pe candidat și cum se descurcă în alte medii. Publicul tânăr ar considera asta o chestiune extravagantă „Nici prin cap nu mi-ar fi trecut să-l văd pe Ciucă pe Happylica” ar putea spune el. Entertainerii precum Cătălin Măruță înțeleg foarte bine interesul publicului în campaniile electorale și încep să-i invite pe aceștia în emisiuni încercând să facă ratinguri mari.
O emisiune La Măruță valoreaza mai mult decât 100 de emisiuni la Antena 3
La Măruță nu se uită de 100 de ori mai mulți oameni decât la Antena 3. În medie, în prime-time, PRO-ul are aproape 1 milion, în timp ce Antena 3 are de vreo patru ori mai puțin.
Dar la PRO, publicul are mai multe șanse să-și vadă conducătorii politici în situații amuzante, în împrejurări inedite sau în momente vulnerabile. Când se uită la TV, puțini oameni găsesc atractive momente precum politica macro-economică a Guvernului, ultima demisie de la Parlament sau ce zice Ministrul Agriculturii despre planurile anti-secetă.
Dar politicieni care dansează, plâng sau gustă sosuri picante, acestea sunt momente irezistibile.
Politicienii aici au o șansă imensă. Pot să arate că și ei sunt oameni, că și ei pot să glumească, pot la fel de bine să-și arate vulnerabilitatea, problemele etc. În campaniile electorale, oamenii vor să se identifice cu cei care le cer voturile. Aici atitudinea rigidă, conformismul, ceremonialul sunt sancționate.
Jocul este foarte simplu: Măruță își supune invitații unui test de sinceritate. Dacă merg pe sinceritate absolută – adică spun cu voce tare răspunsurile și acceptă ca întrebarea să fie împărtășită publicului nu se întâmplă nimic. Dacă nu merg pe sinceritate absolută – adică preferă ca întrebarea care a generat răspunsurile să fie ținută secretă, atunci invitatul este obligat să guste niște sosuri foarte picante.
De pildă, simpaticul jurnalist de sport, Cătălin Oprișan, a dat ca răspunsuri: „Gabi Tamaș, Daniel Pancu și Dorin Semeghin” la întrebarea „Care sunt trei sportivi care sunt cunoscuți ca fiind prieteni cu paharul?”. Pentru că a fost de acord să divulge întrebarea, Oprișan nu a gustat din sosul de foc. Mulți microbiști sunt la curent cu aceste bârfe în ceea ce îi privește pe jucătorii cu plăceri bahice. Invitatul nu avea niciun motiv să țină întrebarea secretă, nu ar fi fost niciun moment delicat pentru nimeni.
Dar la o altă întrebare, Cătălin Oprișan spune sobru ”Dan Capatos, Dan Negru și Ramona Olaru” și imediat îi solicită moderatorului să rupă întrebarea. Acesta gustă din sosul iute (acțiune ce îl face să scuipe foc) iar publicul rămâne mort de curiozitate: care ar putea să fie întrebarea? Ce îi unește pe Capatos, Negru și Olaru? O fi de bine sau o fi de rău?
În fine, toate aceste situații stârnesc amuzamentul celor din platou și publicului – rețeta unei emisiuni obișnuite de entertaiment.
Revenind la Nicolae Ciucă, toată lumea știe ce s-a întâmplat la prima întrebare. Candidatul enumeră trei atribute: Onoare, Respect, Predictibilitate. Moderatorul rămâne stupefiat și încearcă să îl ajute: – Ați citit bine întrebarea, e ok așa? – Da, răspunde Nicolae Ciucă. Moderatorul este stânjenit, încearcă să se asigure că întrebarea a fost percepută corect. – Da, răspunde sigur pe el invitatul. Dacă întrebarea nu ar fi fost citită, cu acceptul lui Nicolae Ciucă, nu s-ar fi întâmplat nimic. Însă acesta își dă acceptul iar Măruță o citește stupefiat: „Care sunt calitățile pe care le are Marcel Ciolacu (mai nou, principalul rival n.m) și nu le are Nicolae Ciucă?”
Onoare, respect, predictibilitate.
Ciucă a continuat cu alte întrebări preferând de fiecare dată să evite cu orice preț să guste din sosuri.
Mai multe întrebări avem după această întâmplare, dincolo de amuzamentul sau ridicolul situației:
- Nu a înțeles Nicolae Ciucă sensul întrebării? Să fi înțeles invers, „Ce calități are Nicolae Ciucă pe care NU le are Marcel Ciolacu?”;
- Să fi încercat Nicolae Ciucă o glumă nereușită?
- Să-și fi dat seama Nicolae Ciucă de faptul că a sfeclit-o dar i-a fost rușine să-și recunoască greșeala, faptul că nu a înțeles intrebarea?
- De ce nu a riscat să mănânce din sosuri?
Candidatul PNL trebuia să dezbrace haina de politician (fost militar) și să încerce o abordare nouă, într-un mediu nou. Gafa acestuia a fost mai puțin importantă. Ce e de remarcat aici este că personajul politic Ciucă, candidat la cea mai înaltă funcție în stat, nu se pliază pe regulile din comunicarea politică și cele de campanie electorală.
Iată unde a greșit cu adevărat și ce putea să facă:
- Nu cunoștea foarte bine formatul emisiunii. Staff-ul acestuia avea datoria de a-i explica mai bine regulile jocului și chiar să simuleze în drumul spre filmări câteva scenarii care pot apărea.
- I-a fost frică să se arate vulnerabil și a refuzat să guste, măcar pentru o dată din sosurile picante.
- Amuzamentul a venit din umorul de situație (ceea ce sunt vs. ceea ce vreau să par) decât din glume autentice. Spre exemplu, putea încerca ceva cu tâlc, misterior. La întrebarea „Ce film v-ar descrie cariera?”, Ciucă a fost previzibil: „Noi cei din linia întâi”. Foarte previzibil! Dar cum ar fi arătat un răspuns de genul „Salvați soldatul Ryan” și ar fi ales să nu dezvăluie întrebarea? Era amuzant și crea și un pic de mister, „cum adică salvați soldatul Ryan?” ar fi spus publicul dar întrebarea nu ar fi fost niciodată dezvăluită.
- Nu a înțeles că la o asemenea emisiune are ocazia să spună vorbe memorabile, nu doar să răspundă mecanic la anumite întrebări pe care să le asezoneze cu zâmbete forțate. Spre exemplu a avut ocazia să spună ce fel de președinte vrea să fie, admițând câteva „pain-points” din campanie: relația de apropiere cu Președintele Iohannis și relația cu partenerul de coaliție, Marcel Ciolacu. „În politică putem fi parteneri dar când dorim să facem altceva mai bine, trebuie să o luăm pe propriul drum. Îi respect pe acești parteneri dar acum avem ocazia să încercăm un alt mod de a vedea lucrurile”.
În campania electorală, politicienii vor să fie constanți în ceea ce privește conduita lor, crezând că-i bine. Vorbesc, glumesc și raționează la fel, indiferent de împrejurări. Ceea ce este greșit.
Un politician cu ștaif, înțelege că fiecare mediu în care participă în campanie e diferit, publicurile sunt diferite, așteptările sunt diferite, potențialul de creștere sau cădere este și el diferit. De aceea când participă la emisiuni TV în afara celor de știri, unde se simt în elementul lor, candidații ar trebui:
- să cunoască foarte bine mediul în care se duce, formatul, moderatorul etc.;
- să se antreneze înainte, repetând câteva scenarii posibile;
- să aleagă o vestimentație adecvată acestui mediu;
- să își arate vulerabilitățile;
- să recunoască ori de câte ori este pus în dificultate;
- să intre în jocul propus de moderator.